plantele in alimentatie

Studiind plantele comestibile consumate de fermieri, care sunt mai legati de pamant, reiese clar ca alegerea acestora este motivata de rolul atat de important pe care ele il joaca in alimentatia zilnica si ca acest obicei tine oarecum de instinct. Daca pastram instinctele copilariei pana la varsta adulta, vom fi dintre aceia carora le plac salatele si ne vom convinge de multe ori ca ele au o legatura precisa cu tonusul general al organismului nostru. Fiind structurat pentru a raspunde mediului de viata din timpurile primitive, el asteapta zilnic ratia de astfel de plante.

Nu se stie précis de ce copiilor le plac bauturile acre. S-a remarcat ca una din bauturile lor favorite este sucul de afine si nu datorita culorii rosii foarte atragatoare. Un instinct ii indeamna sa caute hrana necesara dezvoltarii corpului si anume hrana bogata in hidrati de carbon si saraca in proteine, care este acida. Daca am fi destul de intelepti si ne-am pastra si dupa ce devenim adulti instinctele din copilarie, ar trebui sa mancam mai multe fructe, mai multe legume si zarzavaturi crude.

Frunzele de plante salbatice fac parte din grupul de alimente care protejeaza organismul. Pe langa valoarea lor nutritiva, aroma, culoarea si prospetimea lor (care deschid pofta de mancare ) fac ca si alimentele pe langa care sunt servite sa devina mai atragatoare. Sezonul majoritatii verdeturilor salbatice este primavara si inceputul verii, cand cele cultivate inca nu au aparut.

Exista un mare numar de plante care nu numai ca dau pofta de mancare atunci cand sunt folosite ca salate, fie preparate, fie crude, dar au si o multime de proprietati pe care le exploateaza medicina populara. Unele din ele cresc numai in stare salbatica, in timp ce altele sunt cultivate in gradini sau alte terenuri de cultura.

Unele dintre ele sunt enumerate in continuare :
ü Frunzele de hrean sunt consumate dupa fierbere ;
ü Papadiile cresc aproape oriunde, pe camp, pe pajisti, pe marginea drumurilor, in jurul caselor. Cel mai potrivit timp pentru a le culege si consuma este primavara si inceputul verii, inainte ca ele sa devina tari si foarte amare. Se recolteaza cu o parte din radacina. Plantele tinere si fragede de primavara se consuma de preferinta crude, in salate. Cand sunt ceva mai batrane, este mai bine sa fie fierte.
ü Brancuta (barbusoara sau crusatea) galbena este o planta obisnuita, care creste atat in locurile cultivate cat si pe pajisti, de-a lungul raurilor si drumurilor si pe camp. Frunzele ei pot fi consumate fie crude, fie preparate, dar inainte de aparitia florilor.
ü Mustarul este o planta foarte gustoasa, fie preparata singura, fie in combinatii cu alte legume. Frunzele tinere si fragede ale acestei plante dau aroma salatelor
ü Macrisul este o planta ale carei frunze se folosesc in salate sau gatite ca orice legume (singura sau in combinatie cu altele). Creste atat pe terenuri cultivate cat si pe cele necultivate.
ü Macrisul de balta sau cel de gradina este savurat atat de copii cat si de adulti, fiind consumat fie preparat, fie crud. Sezonul cel mai potrivit pentru el este primavara si toamna. Datorita aromei sale, aceasta planta da gust aproape oricarei salate sau sandvis.  

Printre numeroasele zarzavaturi ale caror foi sunt folosite ca hrana se includ nu numai legumele pentru gatit ci si plantele ale caror frunze sunt de obicei servite ca salata. Printre acestea, laptuca ocupa un loc de frunte.
ü Andivele sunt de doua soiuri: unele cu frunze late si altele cu frunze crete, ambele avand o aroma caracteristica.
ü Frunzele de porumb au o aroma picanta, proaspata si constituie un ingredient potrivit pentru salate.
ü Hasmatuchi este o planta aromata care aminteste de patrunjel, dar este mai placut aromata. Se foloseste atat in salata cat si ca garnitura la mancaruri.
ü Frunzele de pur sunt folosite mult la salate fiind considerat un var al cepei. Frunzele lui au o aroma delicata de ceapa, suficienta pentru condimentarea salatei.
ü Frunzele de gulie se consuma fierte.
ü Frunzele de spanac se consuma fie fierte, fie crude.
ü Frunzele de varza se consuma fierte sau crude.
ü Patrunjelul se foloseste tot timpul sezonului, luat din gradina. Poate fi apoi plantat intr-un ghiveci si tinut in casa toata iarna si folosit verde.

Numeroase plante ale caror frunze sunt folosite ca hrana sunt clasificate in medicina populara ca ierburi. Unele cresc salbatic, pe camp si in paduri, dar multe pot fi cultivate. Acestea pot fi folosite cel mai bine proaspete, dar sunt bune si uscate. Ele sunt folosite in prepararea mancarurilor in diferite feluri. Unele sunt asociate obligatoriu cu anumite elemente. De exemplu, menta cu carnea de miel, mararul cu muraturile, chimenul cu biscuitii, busuiocul cu rosiile, cimbrul cu fasolea verde. Unele sunt neintrecute in salate.
ü Anasonul are frunzele dantelate, iar florile albe. Frunzele lui sunt folosite pentru a da  aroma salatelor.
ü Busuiocul obisnuit este o planta inalta de aproximativ 30 cm. Frunzele si florile acesteia au o aroma picanta, asemanatoare cuisoarelor si sunt apreciate ca garnitura la supe, mancaruri si salate si pentru a da aroma mancarurilor cu rosii. Recoltarea acestei plante se face cand este in floare. Varfurile fragede sunt taiate cu frunze cu tot, legate in mici buchete si uscate, in vederea folosirii lor in timpul iernii.
ü Frunzele de chimen se folosesc in salate. Aceasta planta creste cam pana la 60 cm si se intalneste deseori si salbatica.
ü Frunzele de telina sunt folosite pentru a da gust si aroma supelor, tocanei si salatelor.
ü Mararul este folosit pentru condimentarea mancarurilor.
ü Muscata roz este socotita de obicei ca planta decorativa, dar frunzele ei folosite in prepararea mancarurilor dau o aroma de trandafir. Una din intrebuintarile ei cele mai obisnuite este pentru aromarea jeleului de mere. Se mai foloseste de asemenea si pentru condimentarea budincilor si cremelor.
ü Frunzele de rozmarin, salvie,  cimbru, tarhon, brusture sunt curent folosite. Pe langa proprietatile lor de a aroma alimentele, ele sunt importante prin mineralele pe care le contin, precum si pentru alte proprietati.

Pentru a rezista mai bine stresului si eforturilor la care viata moderna din timpurile actuale ale civilizatiei il supune, organismul are nevoie de astfel de hrana tot asa de mult ca altadata. Daca avem un organism altfel conditionat si nu ne-am format inca obiceiul de a include salate in alimentatia zilnica, nu este niciodata prea tarziu sa o facem.